Septembrie 2007  →  Decembrie 2011

Mulțumim pentru citire!

A fost Sziget 2009

21 Aug 2009 — Luciana Petroiu

Ne-am propus in joaca sa plecam un Ungaria. Tunaru plin de incantare (cat de bine il contureaza ca lider acest entuziasm bolnav..), Criss cu gura mica, Andrei cu capul patrat si eu cu retineri, fiindca nu iesisem din tara pana acum, si pentru ca prefer Finlanda:).
Am mancat pe drum o gramada de biscuiti, sandwich-uri create de Tunaru si Hubba Bubba adusa de mine. Am lalait-o asa in jur de 16 ore pana in Budapesta, unde baietii au avut grija sa fie providerii de forinti si de mancare de la Burger King.
Inarmati cu o harta obtinuta de Ionut, 45 de forinti daruiti de 2 turisti germani lui Andrei, muuuulta nerabdare si 4 beri, am ajuns la poarta de acces a festivalului, unde am asteptat-o pe Nora, care nu a intarziat sa ne ureze bun venit.
Am cunoscut camera cu cele 40 de paturi de campanie, colegii de celula, dusul comun si…insula Obudai, ce are grija sa desparta cu haz Buda de Pesta. Cortistii erau pe drum dinaintea noastra, asa ca a trebuit sa ne punem pe treaba serios, sa facem un scurt training in maghiara (bozmeg?) si sa avem parte de o primire oficiala in Boat House, cu cea mai ieftina bere de pe insula si o multime de alte combinatii alcoolice. L-am cunoscut pe Peter, un pusti de 19 ani cu aripi artificiale, prea mult tupeu, cu un sentiment strain de impersonare a lui Lennon si care o placea pe Criss. Mai erau Anette, un soi de Corina lor, Rita, Bartek si alte nume pe care nu mi le amintesc. A fost prima seara in care echipa noastra a luat-o pe ulei, dar nu mai mult decat a lor.
Luni am inceput lucrul. Eram singurii romani, si, in plus, voluntari. Asta ne facea iremediabil unici. Dupa ce Tunaru si Andrei au avut grija sa stie toti cine suntem noi (sau ei:P). Si-au facut relatii (printre fete), si speram sa participam la Peninsula in 2010:).
In prima zi am dat buzna in Auchan, si am mancat ditai puiul toti patru, foarte ieftin. Am luat ce puteam duce pe insula si ne-am intors in ceea ce urma sa devina locul in care noi patru ne-am vazut in chiloti: cladirea Killtec. Au urmat zile nebune in care nu ne vedeam prea mult, insa indeajuns pentru un tur scurt al Budapestei pe inserat, cu un ghid local cam aerian (Peter).
Apoi a urmat inceputul nebuniei: zeci de mii de oameni intrau pe insula in fiecare zi, ce aveau nevoie de ghiduri ale festivalului, explicatii, harti, raspunsuri, zambete, bautura, sex, drugs and rock’n’roll. Noi am dat numai ce scria in fisa postului (mai putin Tunaru).
Ca parte din echipa Sziget In..