Te-ai jucat baba-oarba vreodata? Ce ai face daca nu ar fi doar o joaca? Daca ai fi inchis doar pentru ca esti orb? Un orb de alb? Ai merge in patru labe pentru a gasi patul..sau toaleta..sau aerul insusi?
Te-ai lasa pe vine crezand ca nimeni nu te vede? Ai calca in propriile excremente fara sa simti dezgust..? Ai musca din orice material digerabil..? Ti-ai lasa femeia sa fie violata de 4 barbati pentru a obtine mancare? Ai putea sa-i mai atingi vreodata pielea ranita si murdara fara ca ea sa te urasca?
Bineinteles ca ai face-o. Fiindca ceea ce conteaza este supravietuirea.
Ai ucide?
Toate astea si mai mult decat atat in Eseu despre orbire a lui Saramago.

o carte usoara pe care s-o citesti in pauza de cafea si in pauza de dupa. soni e sinucigasa dintre noi care se ascunde de rau in spatele unui rau mai mare, cu ajutorul hipnozei. ma cheama soni, am 26 de ani si am cancer la stomac. fiindca mai am 6 luni de trait, o garsoniera in proprietate si destui bani in conturi pentru aceasta perioada, m-am hotarat sa demisionez si sa devin curva. pana la sfarsitul cartii, mi-au iesit toate foarte bine. aplicand ce am invatat din adaptation, fac un final reusit, ca sa uiti restul. ma indragostesc nebuneste de un tip cu sida. apoi aflu ca am fost hipnotizata. nu am cancer. nu am avut niciodata. shit happens when you’re part naked. have some more.